În ziua în care căzut guvernul Ungureanu, pedeliştii nu-şi imaginau că poate fi începutul dezastrului. Cum spun fetele care iau interviuri la fotbalişti: era debutul începutului. E posibil ca prin numirea lui MRU preşedintele să fi încercat să mai salveze câte ceva. Pentru ca rahatul să nu devină public.
Într-o ţară cu hoţi puţini, cu o corupţie decentă, controlabilă, numele lui Codruţ Marta n-ar fi trebuit să spună nimănui nimic. Un banal şef de cabinet. Literatura e plină de şefi de cabinet, de la blegi sau tembeli până la carierişti. Şeful de cabinet e omul de încredere care face jocurile la uşa şefului, administrează intrările la şefu', e responsabil cu portbagajul şefului în zilele de cadouri, e omul care are grijă ca amantele să nu se încurce cu nevestele...Nu-ţi iei ş. de c. o haimana cu apucături de turnător, ci un tip de încredere, cu care ai împărţit sentimente, ai urmat o formă de învăţământ, de care te leagă chiolhane, masterate şI furtişaguri vechi, garanţie pentru escrocherii, sustrageri şi prăduieli de maturitate.
Din această perspectivă, Codruţ Marta, dacă o fi fugit şI n-o fi ascuns sau n-o avea deja soarta Elodiei, a îmbunătăţit fişa postului. Până la descoperirea sa în viu sau carcasă, ar trebui să I se ridice o statuie. Dispărând, C.M. a preluat de pe umerii obosiţi ai dlui Blejnar mistere de neelucidat pentru România administrată de dl. Băsescu, omul care ştie tot ce mişcă, râul, ramul şI cearceafurile politicienilor.
Dacă intri pe google şI dai căutare pe numele Codruţ Marta descoperi chestii inimaginabile pentru un amărât de profesor care nu ştie decât una şI bună, să-i dea Ponta înapoi banii tăiaţi din solidaritate de Boc.
Încearcă să vezi cine joacă table la Monaco. Dai de-o altă Românie. Îţi bucură sufletul că unii reuşesc cât tot neamul tău în cinci vieţi. Bogaţii patriei băgaţi în politică, în prietenii imobiliare