In mitologia romaneasca, Rusaliile – cuvint provenit din latinescul „rosalia“ (sarbatoarea trandafirilor) – sint considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Imparat. Sursa imagine: gandul.info

In „Descriptio Moldaviae“, Dimitrie Cantemir numea Ielele „nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi“.

Nu se cunoaste originea acestui mit, „iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin „ele“, rostit popular.

Acest mit a fost suprapus ulterior peste sarbatoarea crestina postpascala a Cincizecimii si devenita Duminica Rusaliilor.

De aceasta sarbatoare se leaga fel de fel de alte traditii.

Una dintre ele ar fi cea legata de Rusalcele slave, un fel de zine ale apelor, asemanatoare sirenelor.

In popor, Rusaliile sint considerate a fi iele, un fel de zane rele, care-i pocesc sau le iau mintile oamenilor care indraznesc sa le priveasca.

Pentru a se feri de ele, oamenii trebuie sa poarte asupra lor frunze de pelin, iar daca le intilnesc, sa nu-si ridice privirea si sa nu le vorbeasca.

Fiind zine ale apelor, in ziua Rusaliilor e bine ca oamenii sa nu se scalde, caci ii paste inecul.

Legat de Rusalii este si faimosul joc al calusarilor.

Este un dans ritual de origine straveche si neclara, cu rol magic, pe de o parte patronat chiar de iele, pe de alta capabil sa vindece relele.

In popor se crede ca jocul calusarilor are puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: dupa ce bolnavul s-a asternut la pamint, calusarii incep sariturile lor si, la un anumit loc al cintecului, calca, unul dupa altul, de la cap pina la picioare, pe cel culcat.

La sfirsit, ii sufla la ureche citeva cuvinte de descintec, stiute numai de calusari, si poruncesc bolii sa iasa. Daca bolnavul nu se lecuieste nici dupa aceast ritual, credeau batrinii, cel beteag nu mai are sc