Moneda naţională a debutat săptămâna aceasta cu dreptul, la 4,4630-4,4680 lei/euro, după ce la finalul celei precedente cotaţiile din piaţa valutară depăşiseră 4,48, după ce moneda unică coborâse sub pragul de 1,23 dolari, ceea ce făcuse ca Banca Centrală Europeană să anunţe un nou record de 4,4722 lei. Ieri, piaţa valutară locală a fost închisă, însă vineri ea s-a deschis 4,4790 – 4,4810, după ce în noapte de joi pe cele internaţionale fusese atins pragul de 4,49 lei. Conform dealerilor bancari, BNR ar fi intervenit, cursul mediu fiind stabilit la 4,4648 lei, faţă de 4,4652 lei în şedinţa precedentă. Scăderea aversiunii faţă de risc din partea a doua a zilei a permis leului să se menţină în apropierea nivelului de 4,4650, trend care s-a continuat şi ieri. Tensiunile politice cât şi reintrarea în recesiune a economiei din euro-zonă vor reprezenta principalii factori care vor pune presiune asupra leului, prin scăderea exporturilor, a intrărilor de capital străin şi a remiterilor pe care le fac românii care muncesc în străinătate (acestea din urmă s-au redus de la 10 la 2-3 miliarde euro). Acest mix nefast a influenţat investitorii din piaţa la termen de la Sibiu, euro tranzacţionându-se pe iunie la 4,47 – 4793, pe septembrie la 4,4855-4,5015 iar pe decembrie 4,5-4,5179 lei. Analiştii economici sau reprezentanţii băncilor anticipează chiar o apreciere a euro până la 5 lei, în cazul în care rezultatul alegerilor parlamentare din Grecia nu vor permite crearea unui guvern pro-austeritate, ceea ce putea conduce la o ieşire necontrolată din zona euro. Un Grexit ar avea ca efect imediat o scădere a leului de 10-15%. De asemenea, situaţia din Spania îngrijorează din ce în ce mai mult, costurile de finanţare de pe pieţe ale acesteia scumpindu-se şi ajungând aproape de pragul critic de 7%, la care Irlanda, Grecia şi Portugalia au solicitat ajutor financiar din partea FMI ş