MRU a anunţat aseară la Realitatea că după alegerile locale va înfiinţa o asociaţie civică de centru-dreapta. Un ONG care, în funcţie de audienţa de care se va bucura, ar putea deveni partid. Viitorul ONG e în stadiul de iniţiativă, a precizat în cuvinte bine cîntărite fostul premier.

Într-un crescendo retoric MRU a trecut de la un „eu” al modestiei la un „noi” al speranţelor, spunînd că Iniţiativa se adresează persoanelor cu convingeri de dreapta, care fac parte dintr-un partid sau nu. Partidul de dreapta în care are încredere MRU e PDL-ul, chiar dacă, a recunoscut el, unii din conducerea acestui partid nu se omoară după el. De ce nu şi în PNL? Pentru că se află într-o alianţă contra naturii şi ar fi, de fapt, un partid socialist.

După această succintă caracterizare, premierul celor 78 de zile a spus că ia serios în considerare demisia sa din acest partid. Aici MRU mi s-a părut nedumeritor. Ce l-a împiedicat pînă acum să demisioneze din PNL? De ce continuă să-şi ia în considere demisia, în loc să şi-o prezinte pur şi simplu? Alianţa „contra naturii” în care se află liberalii nu e o noutate de ultimă oră, iar dacă PNL-ul a devenit socialist, demisia lui MRU, om de centru-dreapta, s-ar fi impus de urgenţă. Mai ales că în calitate de încă penelist, fie şi auto-suspendat, MRU are aerul că şi-a abandonat loialitatea faţă de acest partid, căruia îi aplică lovituri dinăuntru. Speră el că PNL-ul va ieşi din această alianţă?

Dacă însă MRU nu pleacă deocamdată din PNL, cu nădejdea că atunci cînd se va hotărî să demisioneze va fi urmat de alţi penelişti nemulţumiţi, nu cred că a procedat bine, tactic, dezvăluindu-şi apăsat înclinarea către PDL. Liberalii puri şi duri nu iartă PDL-ului că a încercat să le distrugă partidul şi, chiar dacă nu văd cu ochi buni alianţa cu PSD-ul, de PDL nici nu vor să audă.

MRU a anunţat aseară la Realitatea că după alegeri