Mesajul cel mai insistent repetat de Andrei Marga la începutul mandatului său la Ministerul de Externe este reîncălzirea relaţiilor dintre România şi Rusia. „Trebuie să creăm încredere“, spunea de curând Marga, în timp ce, la doar 140 de kilometri de Iaşi, respiraţia mamei Rusia se simte mai caldă ca oricând.

Dacă în dimineaţa zilei de Paşte am fi plecat din faţa Palatului Culturii din Iaşi într-o maşină cu număr de Republica Moldova, în două ore am fi putut face poze tancului sovietic din faţa Sovietului Suprem din Tiraspol. A fost ziua în care, ca urmare a unei înţelegeri între liderul separatist transnistrean şi prim-ministrul Moldovei, s-a putut circula liber de la Chişinău la Tiraspol. Fără controale amănunţite prin bagaje, fără şpaga obligatorie la vameşi. Ocazie unică pentru oamenii obişnuiţi care lucrează în vest şi au rude în Transnistria, dar ceva nu foarte deosebit pentru elita politică şi economică transnistreană.

Deși oficial se află pe poziţii adverse cu Republica Moldova, există destui înalţi oficiali transnistreni care au afaceri la Chişinău şi ale căror familii chiar locuiesc acolo. Un exemplu este „ministrul“ transnistrean al informaţiilor, Evgheny Zubov, a cărui familie deţine un apartament în Chişinău, unde şi locuiește. De altfel, se pare că o rudă foarte apropiată a noului „preşedinte“ transnistrean, Evghenii Sevciuk, locuieşte tot la Chişinău. Deşi doar amănunte casnice, astfel de detalii clarifică imaginea evenimentelor derulate, în acest an, în coasta României şi al căror actor principal nu a fost Tiraspolul sau Chişinăul, ci administraţia de la Moscova.

Turlele Kremlinului

Totul a început în decembrie 2011, odată cu alegerea surprinzătoare a lui Evghenii Sevciuk în funcţia de preşedinte al Transnistriei. Fie că sunt ruşi, germani, români sau americani, majoritatea diplomaţilor de la Chişinău a fost surpr