Jozsef Nyiro s-a nascut in 1889, in secuimea din Transilvania - pe atunci, parte a Ungariei. Nu a fost doar un poet etnocentrist, un poet "al sangelui si gliei", ci si ideologul cultural al regimului pro-nazist ungar din perioada octombrie 1944 - martie 1945, cand Budapesta a trimis grupuri masive de evrei in lagarele mortii - sau i-au masacrat, pur si simplu.
In parlamentul vremii, Nyiro fusese deputat de Ardeal si i-a ramas fidel fuhrer-ului fascist de la Budapesta, Ferenc Szalasi, pana in ultima clipa a razboiului. Cautat in Ungaria si Romania, dupa 1945, ca raspunzator pentru crime de razboi, a fugit in Germania si, din 1950, in Spania lui Franco. In mod paradoxal, in zilele noastre, scrierile i-au devenit lectura obligatorie in scolile din Ungaria.
O ceremonie de reinhumare a cenusii lui Nyiro in Tinutul Secuiesc a fost, recent, interzisa de Guvernul de la Bucuresti, premierul Victor Ponta argumentand ca Romania nu doreste ca mormantul lui Nyiro sa devina un loc de pelerinaj al extremei drepte.
In absenta ceremoniei a avut loc, in Odorheiul Secuiesc, localitatea de nastere a poetului, o comemorare ecumenica la care au participat secretarul ungar de stat pentru cultura Geza Scocs si presedintele Parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover. Acesta din urma a declarat ca reinhumarea va avea loc, odata si odata, chiar si impotriva vointei "necivilizatilor, istericilor, paranoicilor si barbarilor" din Guvernul Romaniei. Seful Parlamentului de la Budapesta a vorbit "despre un popor biruitor (...) care dispune de un fiu a carui cenusa starneste teama".
Intre timp, secretarul de stat Geza Szocs a marturisit, pentru publicatia electronica index.hu, ca urna cu cenusa poetului fascist a fost introdusa ilegal in Romania. Gestul a avut insa doar caracter "conspirativ", nu si "ilegal", a mai precizat demnitarul de la Budapesta, adau
