Propunerea premierului Victor Ponta de a organiza alegerile parlamentare în luna octombrie, şi nu în noiembrie este greu de transpus în practică.

Mandatul actualului Parlament este de patru ani de zile şi expiră pe 19 decembrie 2012, iar Constituţia prevede că noul Legislativ se întruneşte la cel mult 20 de zile de la alegere, care în mod normal ar fi programată la finalul lui noiembrie.

Constituţia prevede un singur caz în care preşedintele poate dizolva Parlamentul înainte de termen: dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Un asemenea scenariu ar presupune plecarea lui Victor Ponta de la Palatul Victoria şi respingerea de către Parlament a altor două Guverne. USL nu a dat, însă, vreun semnal că ar accepta această variantă, încercând să caute soluţii de rezervă.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, primul care a lansat ideea pe piaţă, susţine că, dacă ar avea acordul tuturor partidelor politice, Guvernul Ponta ar putea rezolva problema prin ordonanţă de urgenţă. Actul normativ ar urma să prevadă că alegerile au loc, din patru în patru ani, în luna octombrie. Hrebenciuc a sugerat că partidele politice s-ar putea înţelege să nu conteste ordonanţa la Curtea Constituţională.

Soluţii de rezervă

Ideea nu este, însă, agreată de PDL, purtătorul de cuvânt al democrat-liberalilor, Sever Voinescu, explicând că partidele nu pot să se înţeleagă să nu respecte Constituţia.

Chiar dacă toate partidele ar fi de acord, stabilirea datei alegerilor nu ar rezolva problema încetării mandatului Parlamentului în funcţie. Vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu susţine însă că, dacă partidele politice bat palma, toţi parlamentarii ar urma să îşi dea demisia. Însă în Constituţie