Frunzele mari si prospete de brusture se folosesc sub forma de comprese in caz de entorse, luxatii, picioare ranite si obosite de prea mult mers pe jos, arsuri, leziuni ulceroase, leziuni canceroase, plagi usturatoare.
Ceaiul din radacina de brusture se administreaza in caz de febra, insuficienta respiratorie, reumatism si guta, epilepsie. Se beau zilnic, una sau doua cesti, cald, cu inghitituri mici si rare, pe parcursul a 10, 15 minute.
Brusturele, stiintific Petasites officinalis, creste pe malurile apelor, rauri ori paraie, prin santuri si liziere. In functie de zona geografica, i se mai spune si broscalan, brustur, buedea-ciumei, captalan, ciococean, gula de balta, lipan, podval mare, smantanica.
Frunzele, acoperite pe partea dorsala de un puf de culoare gri, usor dintate, pot atinge in marime dimensiunea unei palarii. Florile sunt de mai multe culori, de la alb murdar la roz pal, au forma de cosulete si se gasesc mai spre varful tulpinii.
Planta contine nitrat de potasiu, ulei eteric, mucilagii, substante amare, vitamine din grupul B si saruri minerale.
Comprese cu frunze de brusture
Persoanele care au experimentat tratamentul cu comprese cu frunze proaspete de brusture spun ca s-au vindecat complet de discopatie cervicala, spondiloza lombara, reumatism.
O actiune mai putin cunoscuta a frunzelor de brusture este ca are un efect spectaculos antireumatic, antisciatic si in ameliorarea durerilor provocate de spondiloza. Iata cum se procedeaza in caz de discopatie cervicala.
Frunza de brusture, proaspat culeasa, se pune seara, inainte de culcare, in spirt medicinal, albastru, pentru 10, 15 minute, pana se impregneaza bine. Apoi, se pune pe ceafa o panza subtire peste care se aplica frunza bine scursa si se fixeaza cu o alta bucata de panza sau un batic, in asa fel incat c
