O facultate de stat ar trebui să scoată absolvenţi mai slab pregătiţi decât una privată, pentru că este constrânsă de bugetul alocat de către Ministerul Educaţiei, aceasta este una din problemele ridicate săptămâna trecută de către ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, la un eveniment organizat de ZF. Câmpeanu adăuga că nu înţelege de ce facultăţile private scot pe piaţa muncii economişti mai slab pregătiţi decât cei de la Academia de Studii Economice. Şi angajatorii au admis că absolvenţii sunt din ce în ce mai slab pregătiţi (PwC îi testează chiar şi la cunoştinţele de limbă română) şi că s-au "obişnuit" cu nivelul mediu al pregătirii absolvenţilor de facultăţi private, după cum spunea Sorin Mîndruţescu, preşedintele AmCham.
Specialiştii susţin însă că, până nu se va investi mai mult în motivarea profesorilor, situaţia învăţământului particular din România nu se va schimba.
"Taxele pe care universităţile private le cer studenţilor sunt mici. Utilităţile cresc, iar profesorii sunt slab pregătiţi pentru că nu sunt plătiţi corespunzător. Fireşte că toată lumea vrea să aibă studenţi şi candidaţi pe piaţa muncii care să fie foarte bine pregătiţi, dar când nu ai buget pentru profesori buni, nu te poţi aştepta ca rezultatele să fie remarcabile", a spus Ion Ciucă, profesor al Universităţii Politehnice din Bucureşti şi şef al Direcţiei de Finanţare pentru Învăţământul Superior din cadrul Ministerului Educaţiei.
În ceea ce priveşte motivul pentru care universităţile private de pe plan local nu pot pregăti candidaţi care să răspundă nevoilor specifice pieţei muncii, profesorii atât din învăţământul de stat, cât şi din cel privat afirmă că principalul element ar fi de fapt cheltuielile mari pe care facultăţile din mediu privat trebuie să le suporte, în comparaţie cu veniturile înregistrate în fiecare an din înscrieri sau donaţii.
Cele 34 de unive
