Rezervele valutare aflate în administrarea Băncii Naţionale au înregistrat o scădere de 817 mil. euro în luna mai, ajungând la 33,52 mld. euro, în condiţiile în care fluxurile de ieşire au atins un vârf de aproape 2,7 mld. euro.

La acest volum ridicat al ieşirilor a contribuit plata a 760 mil. euro în contul rambursării pe 8 mai a unei emisiuni de euroobligaţiuni care fusese plasată de Ministerul Finanţelor în 2002. În total, plăţile scadente în contul datoriei publice în valută s-au ridicat în luna mai la peste un miliard de euro. Intrările de valută la rezervă au însumat 1,87 mld. euro, BNR menţionând drept surse modificarea rezervelor minime obligatorii ale băncilor, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea contului Ministerului Finanţelor, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.

Analiştii aşteptau cu mare interes datele privind evoluţia rezervelor în luna mai ca o confirmare a estimărilor privind amploarea vânzărilor de valută la care a recurs BNR pentru a tempera deprecierea leului în raport cu euro.

ING a calculat că intervenţiile băncii centrale s-ar fi ridicat la circa 600 mil. euro, adică dublu faţă de suma folosită în aprilie, când presiunile asupra leului fuseseră mult mai slabe decât în mai. Chiar şi aşa volumul intervenţiilor este catalogat drept "considerabil" şi în acelaşi timp de rău augur pentru leu, sugerând că BNR nu este dispusă să forţeze o schimbare de direcţie pe piaţa valutară cu preţul unor operaţiuni masive şi pe de altă parte că presiunile de depreciere sunt prea mari pentru a fi domolite cu injecţii de valută de 600 mil. euro într-o lună.

Rezervele valutare de la BNR sunt principalul scut de protecţie pentru leu în faţa unei eventuale agravări a tensiunilor externe. Faţă de septembrie 2008, când s-a declanşat criza financiară internaţională, rezerva este mai mare