Desi alegerile din Grecia ar putea afecta viitorul zonei euro pe termen scurt, adevarata problema a celor 17 natiuni o reprezinta, de fapt, Spania, care este prinsa intre o recesiune din ce in ce mai adanca, prabusirea bancilor si cresterea costurilor de imprumut.
Institutiile financiare si firmele iberice nu mai primesc finantare externa. In plus, recent, dobanda la obligatiunile pe 10 ani a atins un nivel ingrijorator, de 6,6%, extrem de aproape de cel considerat nesustenabil, de 7%.
Dupa ce guvernul a nationalizat a patra cea mai mare banca a tarii, Bankia, retragerile de capital au luat un avant important.
Potrivit Bancii Nationale a Spaniei, 66,2 miliarde de euro au fost transferati in strainatate, in luna aprilie, aceasta fiind cea mai mare suma retrasa din 1990 pana in prezent.
Spaniolii fug de bancile locale. Banii, trimisi in strainatate
In plus, daca dupa alegerile din Grecia, din 17 iunie, se va forma un Guvern anti-austeritate, acest lucru va duce la iesirea statului elen din zona euro, ceea ce va pune o presiune si mai mare pe sistemul bancar spaniol, care ar putea intra in insolventa.
Insa salvarea statului iberic trebuie sa vina cat mai urgent, iar acest lucru presupune o schimbare radicala a atitudinii Madridului, si, in special, a Berlinului si Bruxelles-ului.
Guvernul spaniol ar trebui sa nu se mai axeze pe austeritatea fiscala, ci pe curatarea sistemului bancar, iar partenerii europeni ar trebui sa il ajute in acest demers, prin injectarea directa a unui flux important de capital.
Problema principala a Spaniei nu o reprezinta incapacitatea politicienilor de a aplica cu succes reformele, deoarece, in ultimele luni, Cabinetul condus de premierul Mariano Rajoy a reusit sa restructureze intreaga piata a muncii, printre alte masuri de austeritate implementate
