În Franţa, alegerile legislative nu provoacă aceeaşi pasiune precum cele prezidenţiale. Potrivit unui sondaj evocat de Agenţia France Presse, stânga este creditată cu 45% din voturi, ceea ce ar însemna un avans de zece puncte faţă de dreapta.
După ce socialistul François Hollande a câştigat pe 6 mai alegerile prezidenţiale cu 51,6% din voturi, logica instituţională ar fi aceea ca francezii să-i acorde şi majoritatea parlamentară, pentru a-şi putea duce la bun sfârşit programul. François Hollande le-a cerut de altfel francezilor să voteze în favoarea unei "majorităţi largi, solide şi coerente". Nu e sigur însă că socialiştii şi aliaţii lor ecologişti vor putea obţine singuri o majoritate absolută de 280 de locuri, spun observatorii.
Stânga radicală şi aliaţii ei comunişti speră să obţină un număr destul de important în Parlament, pentru a juca un rol în viitoarea majoritate. Potrivit unul analist al Agenţiei France Presse, cheia scrutinului de pe 10 şi de pe 17 iunie va fi mobilizarea alegătorilor. Or, dacă la prezidenţiale s-a deplasat la urne 80% din electorat, la legislative s-ar putea să se deplaseze doar 60% din francezii cu drept de vot.
Scrutinul riscă să mai fie tulburat şi de "elanul" extremei drepte, care a totalizat 17,9% din voturi la prezidenţiale. Din 1988, extrema dreaptă nu este reprezentată în Parlament, dar acum are şanse reale să câştige câteva locuri de deputaţi. 6.603 candidaţi sunt implicaţi în campania pentru legislative, pentru ocuparea celor 577 de locuri ale Parlamentului. Pentru prima dată în Franţa, 11 deputaţi vor fi desemnaţi însă de cei 1,3 milioane de francezi care trăiesc în afara Franţei.
În Franţa, alegerile legislative nu provoacă aceeaşi pasiune precum cele prezidenţiale. Potrivit unui sondaj evocat de Agenţia France Presse, stânga este creditată cu 45% din voturi, ceea ce ar însemna un avans de zece p
