Am stat câteva zile în colegiul meu din Prahova şi, chiar dacă acum nu candidez, am participat la multe “întâmplări” electorale, lângă mulţi candidaţi USL şi, mai ales, lângă foarte mulţi oameni. Dincolo de amănunte, mai mult sau mai puţin tehnice (şi pe care doritorii le pot afla de pe blogul meu), e foarte clar că aerul momentului e plin de interes, de speranţă dar şi de destulă reticenţă. Suntem la capătul unei lungi perioade, în care autorităţile de tot felul au colaborat rău între ele şi asta a blocat proiecte şi a amplificat dificultăţile. Dincolo de criza economică mondială, am avut de înfruntat şi criza administraţiei, evident cauzată politic. Oamenii, chiar cei mai simpli, au simţit că cineva îşi bate joc de ei. Sau, dacă vreţi, că nu-i bagă nimeni în seamă, pe fondul unor “jocuri” pe cât de penibile, pe atât de dăunătoare. De aceea, ei sunt foarte atenţi la ce se întâmplă. La ce se propune. La cât de serios pare un om care cere voturi.

Duminica, USL trebuie să valideze schimbarea de guvern. Trebuie să facă acest lucru prin vot, în plan teritorial. Şi să arate că alianţa politică între PSD, PNL si PC se bazează pe un sistem legitimat în mod firesc. Actualul parlament nu mai e de multă vreme cu adevărat legitim, nu mai reprezintă cu adevarat alegătorii, dupa ce atâţia aleşi au “ales” altceva decât alegătorii şi s-au plimbat vreme de patru ani, inclusiv prin partide formate chiar în Parlament. E momentul să ştim cum arată lucrurile cu adevărat. E nevoie ca realitatea să fie fotografiată în timp real. Să înţelegem configuraţia opţiunilor compatrioţilor noştri. Câte din ideile sau formaţiunile lansate în ultimii ani chiar sunt validate de societate? Câte vor fi votate de oameni, cu adevărat?

Din punctul ăsta de vedere nu pot să nu remarc manevra penibilă cu care PDL şi-a băgat în nisip capul portocaliu şi ne arată astazi turul pantalonilor săi, vo