Ameninţarea nucleară a rămas în continuare în vigoare în 2011 în pofida stopării cheltuielilor mondiale în domeniul armamentului, ceea ce reprezintă o premieră după 1998, subliniază raportul anual din 2012, publicat luni de Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace din Stockholm (SIPRI).
Primăvara arabă a impus noi tipuri de conflicte, mai relevă SIPRI în raportul său, potrivit AFP.
Cheltuielile anuale în armament s-au ridicat la circa 1,738 miliarde de dolari (1,398 miliarde de euro), cunoscând în 2011 cea mai slabă creştere anuală (+ 0,3 %), care se explică în mare parte prin criza economică. Ele reprezintă 2,5 % din PIB-ul mondial, adică 249 de dolari (199,4 euro) pe persoană.
Numărul încărcăturilor nucleare s-a redus din 2011 în mare parte pentru că Rusia şi SUA şi-au diminuat arsenalele.
La începutul anului 2012, opt ţări (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan şi Israel) deţineau circa 19.000 de încărcături nucleare. Ele deţineau peste 20.500 în 2011, se arată în raport.
'Programele de modernizare angajate de toate ţările sugerează că armele nucleare rămân un atribut al puterii la nivel internaţional', estimează un cercetător al SIPRI, Shannon Kile.
'În pofida unui interes mondial reafirmat în favoarea dezarmării, nicio ţară care dispune de arma nucleară nu şi-a exprimat voinţa altfel decât retoric de a-şi abandona arsenalul nucelar pentru moment', a adăugat el.
Potrivit lui Kile, în 2011, 'controversele asupra programelor nucleare iranian şi sirian au creat noi îndoieli cu privire la eficienţa abordărilor legale internaţionale şi, în special, a rolului Consiliului de Securitate al ONU în gestionarea cazurilor presupuse sau dovedite de violări ale unor importamte obligaţii şi norme ale Tratatului asupra controlului armelor'.
În privinţa pro
