La Kiev Parlamentul ucrainean a aprobat marţi o lege prin care limba rusă devine a doua limbă oficială a ţării. Preşedintele Viktor Ianukovici îşi respectă astfel o promisiune făcută în cursul campaniei electorale. Încărcătura simbolică a acestei decizii este însă enormă şi ar fi interesant de descifrat modul în care se produce în Ucraina o adevărată “putinizare”.
Expresia aparţine trimisului special al ziarului Le Monde la Kiev şi pune în lumină un fenomen de natură să îngrijoreze întreaga Europă democratică. S-ar spune că după 20 de ani de la proclamarea independenţei sale Ucraina face stînga-împrejur, întoarce spatele Europei şi idealurilor de democraţie, renunţă la căutarea identităţii sale şi se îndreaptă din nou cu braţele deschise spre Mocova.
Sigur, nu toţi cei 45 de milioane de ucraineni aderă la această reorientare brutală a politicii Kievului, mai ales din 2010 încoace de cînd Victor Ianukovici a devenit preşedinte. Astăzi, la Kiev, în jur de 3000 de manifestanţi au protestat în preajma clădirii Parlamentului strigînd "ruşine!". "Stat unit, limbă unică", se putea citi pe alte pancarte.
“Dacă nu avem limbă nu avem stat. Să ne salvăm patria!” le striga manifestanţilor o opozantă, actriţa Natalia Sumska. “Ocupanţi şi rusificatori, jos labele de pe Ucraina!” – iată un alt slogan al manifestanţilor, care nu erau însă singuri în preajma Parlamentului.
Probabil orchestrată de putere, o altă manifestaţie pro-Ianukovici agita alte pancarte pe care se putea citi “Suntem 16 milioane de persoane care vorbim rusa”, “Avem dreptul la limba noastră maternă”, “Două limbi o singură ţară”.
Acest duel între slogane pune în lumină drama pe care o trăieşte astăzi Ucraina, ţară cu istorie complicată şi cu identitate rănită. Istoric vorbind Ucraina a fost strivită de dominaţia poloneză, apoi de cea imperială austriacă şi mai tîrziu de cea rusă
