Azi nu vreau să discut despre fericitul tată al Robertei Anastase; habar n-aveam că e un „specialist“ în poştă de 30.000 lei pe lună. Mă aştept să fie înlocuit urgent cu un alt fericit tată, la fel de „specialist“, al unei persoane la fel de însemnate ca Roberta Anastase, dar cu semn politic schimbat. Nu vreau să discut nici despre soarele răsărit din nou pe strada sindicatelor din preuniversitar care îşi văd reîntregite puşculiţele în care vor re-cotiza cu de-a sila profesorii, spre bunăstarea liderilor (care se pregătesc de o frumoasă paranghelie oferită la RIN de Robert Negoiţă, după modelul Vanghelie). Nu vreau să discut nici despre tumbele de bucurie ale revoluţionarilor, 20.000 de bucăţi, re-urcaţi în cârca bugetului, pe mâna noului „tehnician“ în revoluţia cu certificat, Meşter, garantat de... Ion Iliescu.
Azi vreau să vă vorbesc despre cum mi- / ne-am cumpărat avion! „Este un avion sanitar cu două tărgi. Chiar ieri (1 iunie) s-a plătit avansul. Este un avion Piper Cheyenne 3A, un avion american de fabricaţie. A fost utilizat ca ambulanţă aeriană, deci nu trebuie să facem multe modificări pe el. Este second-hand, nu este nou, dar are puţine ore de zbor (...) şi e în condiţie bună. Acum urmează să se facă anumite revizii, verificări, să fie pus la punct şi reînnoite anumite chestii din el, după care va fi adus, sperăm, în luna august.“ Vestea ne-o dă Raed Arafat, iar banii vin din cei 2% pe care şi eu îi donez de mai mulţi ani Fundaţiei SMURD (anul trecut s-au strâns în jur de 1,2 milioane de euro!). Văd că se întâmplă ceva, ceva bun cu banii mei. Aşa cum niciodată nu văd că se întâmplă cu impozitele plătite lună de lună. Aşa cum, atunci când am nevoie, nu văd că se întâmplă cu contribuţiile la sănătate, fiind silită să manevrez, în cabinete, eternele plicuri. Sau să plătesc la privat o notă piperată.
„SMURD şi sist
