Grecia ar putea avea nevoie de o injecţie imediată de lichidităţi de până la 259 de miliarde de euro în cazul în care ar părăsi acum zona euro, se arată într-o analiză a think tank-ului Open Europe.
Raportul notează că, deşi pe termen lung ieşirea Greciei din zona euro ar fi benefică pentru ea, riscurile care ar apărea pe termen scurt ar depăşi aceste beneficii. "Există avantaje economice clare pentru Grecia în cazul părăsirii zonei euro, dar riscurile unei ieşiri iminente ar putea depăşi aceste beneficii. Cifra de 259 miliarde euro nu include sprijinul pe termen lung şi nici costurile contagiunii care ar putea interveni", se arată în raport.
O ieşire din Euro zona şi retragerea sprijinului BCE ar duce aproape sigur la colapsul parţial al sectorului bancar, băncile elene urmând să aibă nevoie de o injecţie de urgenţă în valoare de 55 miliarde de euro. Banca Centrală a Greciei va trebui să tipărească cel puţin 128 de miliarde de drahme pentru a ajuta la menţinerea pe linia de plutire a băncilor. Acest lucru ar putea declanşa niveluri ridicate ale inflaţiei, chiar dacă doar temporar. Noua monedă grecească s-ar putea devaloriza cu aproximativ 30%, ceea ce ar da un impuls potenţialului de export. Trebuie însă ţinut cont de faptul că Grecia dispune de puţine resurse naturale şi este slab industrializată. În sfârşit, o ieşire din zona euro urmată de o devalorizare ar putea duce la noi măsuri de austeritate pe termen lung.
Şeful AIG: Vârsta de pensionare va urca până la 70-80 de ani.
Portugalia a anunţat injecţia a 6,6 miliarde de euro în sistemul bancar. Caixa şi Banco Comercial au primit cele mai consistente sume.
Spania: Şomajul a scăzut în mai pentru a doua lună consecutiv, la 4,71 milioane de şomeri. Jurnal economic cu Alina Neagu
Grecia ar putea avea nevoie de o injecţie imediată de lichidităţi de până la 259 de mili