"Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în pungă", este un proverb vechi românesc care vrea să spună că nimic nu poate veni fără un minim efort. Cei mai mulţi români par să fi uitat asta în timpul regimului comunist care le oferea o slujbă şi o casă indiferent de eforturile depuse. Acum, acestora le este greu să absorabă fondurile care le revin de la Uniunea Europeană, ceea ce ar presupune un oarecare efort, scrie prestigioasa revistă The Economist.
A doua cea mai săracă ţară din Uniune, România continuă să eşueze în absorbţia fondurilor. Cu un procent de doar 7,4%, România este statul cu cea mai slabă absorbţie din UE.
Prestigioasa revistă reaminteşte că, după aderarea la UE în 2007, României i s-au pus la dispoziţie fonduri de 20 de miliarde de euro sub formă de ajutor financiar, până în 2013, pentru a reuşi să recupereze o parte din decalajul care o despărţea de cele mai dezvoltate ţări din UE. Dar nu a beneficiat de această facilitate. Victor Ponta, premierul român, a spus recent că ţara este pe cale să piardă 100 de milioane de euro ce ar trebui să îi revină de la Comisia Europeană până la finele anului, iar anul viitor ar putea pierde peste un miliard de euro din fondurile alocate pentru resursele umane, din cauza unor acuzaţii de corupţie şi a altor nereguli.
"Românii au nevoie urgent de aceste fonduri"
Şi asta nu e tot. În aprilie, Leonard Orban, care coordonează noul minister pentru afaceri europene a spus că Uniunea Europeană ar putea îngheţa fondurile pentru cinci programe de dezvoltare dacă ţara va continua să nu respecte regulile impuse de Uniunea Europeană până la finele lui iunie.
Care sunt principalele motive pentru care ţara nu reuşeşte să absoarbă fondurile structurale? Analiştii indică în primul rând corupţia, lipsa de motivaţie şi informare, capacitatea administrativă inadecvată şi neînţelegere
