O vastă reformă financiară a Uniunii Europene este în curs de pregătire. Ea urmează să fie dezbătută la summitul UE de la sfârşitul lunii iunie. Un prim pas este deja facut. Comisarul european pentru piaţa internă, Michel Barnier, avansează o parte a acestui proiect, care vizează întărirea băncilor.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Michel Barnier a inceput prin a propune, miercuri 6 iunie, o parte a posibilei viitoare arhitecturi de uniune bancara. Pentru a evita haosul creat in urma falimentelor bancare din ultimii ani, Bruxelles întrevede o cooperare bancară mai strânsă intre statele membre UE si evitarea platirii facturii de catre cotribuabil.
Autoritatile nationale de supraveghere financiara ar trebui de asemenea sa aiba puteri extinse. Dar ideea Comisiei Europene este ca progresiv aceasta surpaveghere sa-si piarda caracterul national si sa devina centrala, europeana.
Aceasta este indiscutabil necesara planurilor pe termen lung care ar trebui sa duca o responsabilitate comuna si centralizata privind garantia depunerilor.
Uniunea monetara ar deveni mai solida iar criza s-ar stinge mai repede.
Tehnic, concret, in propunerea actuala este vorba despre un proces de intarire a bancilor, de realizat trei etape:
Vorbim mai intâi despre preventie. Bancile trebuie sa puna de-o parte fonduri, care sa le apere pe timp de criza. O suma va fi astfel anual dedicata unui fond de urgenta.
Autoritatea de supraveghere nationala ar lua insa actiuni in caz in care preventia nu este aplicata ; ea ar fi autorizata sa ia unele masuri in locul bancilor. Iata a doua etapa.
In fine, in a treia etapa, daca celelate doua nu au dat roade, se recomanda vânzarea totala sau partiala a activelor unei banci aflate in faliment.
O institutie creata proaspat poate prelua activele bune fara a le ceda altcuiv
