Istoria aviaţiei fixează data de 15 octombrie 1910 drept momentul apariţiei primului avion Coandă cu reacţie. Evenimentul a fost consemnat la Expoziţia Aeronautică Internaţională de la Paris. Invenţia datorită căreia zburăm, astăzi, nestânjenit, în toate direcţiile, pe toate continentele, aparţine unui român de geniu. Henri Coandă ­ născut la 7 iunie 1886 şi decedat la 25 noiembrie 1972 ­ avea probabil nu numai sânge de revoluţionar (se trăgea din familia lui Tudor Vladimirescu), dar şi de aviator, pe linia vizionarilor săi înaintaşi, Traian Vuia şi Aurel Vlaicu.

În decembrie 1910, avionul său cu un motor bazat pe sistemul de propulsie "cu elice intubată", efectua primul test, zburând pe câmpul de la Issy-les-Moulineaux. Primul avion al lui Coandă a zburat dar... s-a autoaprins în timpul testului. Nici inventatorul lui nu avea să se afle în cel mai fericit moment al vieţii: în 1911 el are o cădere psihică după ce fiica i se îmbolnăvise, ulterior decedând. O vreme, şi-a întrerupt lucrul, iar problemele financiare au început să-l acapareze. În ianuarie 1912 s-a angajat la Uzinele de Aviaţie de la Bristol, unde a fost numit director tehnic. Acolo, a proiectat mai multe tipuri de aparat numite "Bristol-Coandă". În 1914, a plecat în Franţa pentru a proiecta avioane militare.

Să rămânem în aceşti ani de dinainte de război. În România, se înfiinţează Liga pentru Aviaţiune, al cărei preşedinte era principele George Valentin Bibescu, iar preşedinte de onoare ­ principele Ferdinand (care nu zbura). Prinţul Carol, în schimb, care abia devenise major şi îşi luase brevetul de şofer, va fi activ în cadrul Ligii, luându-şi în acel an şi brevet de pilot. În 1912, Liga pentru Aviaţiune porneşte o campanie de strângere de fonduri pentru achiziţionarea de avioane militare (acţiune similară celei din Franţa, unde actriţa Sarah Bernhardt a cumpărat un avion cu banii obţinu