Era Gutenberg a apus. Trăiască era digitală! Pînă nu de mult, oamenii de litere tremurau de frica noilor medii şi a computerelor: o să dispară cărţile, spuneau. Între timp, editorii au încercat să se adapteze: au publicat cărţi în formate noi, au pus la punct sisteme de difuzare a cărţii bazate pe Internet, au inventat noi reguli legate de copyright – în fine, au transformat ameninţarea în oportunitate. Şi, cînd totul părea să fie pregătit pentru marea revoluţie electronică, şi-au dat brusc seama că lumea nu o vrea.
DE ACELASI AUTOR Cinci cuvinte - Anul cultural 2012 De ce s-a supărat Obélix - şi a plecat în Belgia Comunismul din cărţi Mulţumim, FILBAfacerile merg încă foarte prost. Chiar dacă în 2011 s-au vîndut în Europa de două ori mai multe cărţi în format electronic decît cu un an înainte, profitul e încă infim. Cărţile electronice se impun mult mai greu decît se aşteptau editorii, se afirmă într-un studiu citat de săptămînalul Die Zeit. De pildă, librăriile germane estimau, acum un an, că pînă în 2015 vor ajunge să cîştige peste 9% din profit din vînzările de carte electronică. Acum şi-au reevaluat calculul: în 2015, profitul din vînzarea cărţilor electronice va ajunge la 3,5%. Pentru anul în curs, prognoza cea mai optimistă nu depăşeşte 1,2% profit pentru e-books. Şi asta în ciuda faptului că anul trecut s-au vîndut de două ori mai multe cărţi electronice ca în 2010. Tendinţa e de creştere, însă numărul cumpărătorilor a rămas mic. În plus, studiile arată şi că oamenii sînt predispuşi să cumpere cărţi pentru tablete mai degrabă decît cele în format simplu, pentru dispozitive cu cerneală electronică.
Noile medii şi impactul pe care îl au asupra pieţei de carte e temă de dezbatere deja de un deceniu. Acum există dispozitivele mai fiabile, mai ergonomice şi, mai ales, accesibile. O „carte electronică“ redă fidel pagina tipărită, răsfoitul virtual s
