Miniştrii de interne UE au aprobat joi 7 iunie la Luxemburg reforma spaţiului Schengen vizînd să ferească Europa de imigraţia ilegala. Dosarul se află de peste un an în discuţie. Modificările sint importante şi aduc multa stricteţe, ele pot transforma zona liberei circulaţii într-o fortăreaţă. Parlamentul European, dat la o parte, critică vehement decizia.

Corespondentul RFI la Bruxeeles, MIhaela Gherghişan Parlamentul European nu va co-decide

Parlamentul European si-a manifestat opozitia asupra directiei in care au luat-o discutiile dar pâna acum el era asociat procesului decizional. El considera, intocmai Comisiei Europene, ca se va ajunge la o degradarea a spatiului liberei circulatii, una dintre cele mai tangibile reusite ale UE.

Printr-un vot unanim insa , statele membre au decis sa schimbe cadrul decizional si sa decida ele singure, fara implicarea Parlamentului. Presedintii grupurilor politice din Parlamentul European au calificat aceasta intâmplare drept “un grav incident inter-institutional”.

Presedintele institutiei, Martin Schulz, a declarat ca “acest joc de putere inutil” nu va da rezultatul pe care cetatenii il doreau. La inceput, România a fost impotriva modificarilor cadrului decizional dar a renuntat pe parcurs la aceasta obiectie. Reformă dură

Vorbim despre reintroducerea controalelor la frontierele interne , in caz de fluxuri migratorii importante, pentru o perioada de sase luni sau chiar de un an.

Vorbim de asemenea despre posibilitatea de a sanctiona un stat membru care nu asigura paza frontierelor externe. Daca acesta nu reuseste sa redreseze situatia nici dupa ce este avertizat si ajutat de UE, atunci poate fi suspendat pentru maxim doi ani.

Evaluarea statelor membre privind aplicarea prevederilor Schengen va fi si ea mult mai dura decât in prezent. Comisia Europeana, vadit opusa acestui compromis