Noul şef al diplomaţiei, Andrei Marga, îşi propune un nou mod de a face politică externă. În prezent, are loc un audit al activităţii ministerului. Sunt identificate problemele cele mai grave ale diplomaţiei şi ce direcţii noi ar trebui să existe.

Un element ce a rezultat deja din audit ar fi că în ultimii ani ministerul de Externe a avut mai mult un rol de executant şi că doar a reacţionat la deciziile luate în alte zone ale puterii executive.

Ministrul Andrei Marga spune că intenţionează să redea Ministerului de Externe rolul stabilit prin Constituţie: cel de a participa la elaborarea politicii externe, alături de Parlament şi preşedinte.

Apoi, ministerul a constatat că vechea schemă de personal, redusă în ultimii ani, nu mai este adaptată noilor realităţi europene şi acoperă insuficient anumite domenii de interes strategic precum securitatea energetică.

O altă problemă ar fi că anii trecuţi au fost trimişi oameni la post în străinătate pe criterii politice. Nu în ultimul rând, sunt probleme de infrastructură: unele clădiri ale ambasadelor şi consulatelor României sunt în stare avansată de degradare. Asta se întâmplă cu clădirile misiunilior din Tel Aviv, strasbourg sau Praga. Ce îşi propune concret România să facă în domeniul extern în viitorul imediat?

Ministrul a explicat în conferinţa de presă de joi că vor fi menţinute câteva direcţii evidente precum evoluţia în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, precum şi relaţia specială cu Republica Moldova. Ministerul va întocmi însă şi un raport al celor cinci ani de apartenenţă la Uniunea Europeană şi acesta va fi prezentat la reuniunea ambasadorilor.

Atunci se va contura mai clar rolul european al ţării noastre. Cert este că România vrea să devină un membru important al noii Europe, spune şeful diplomaţiei româneşti. Ministerul va încerca să-şi convingă partenerii europeni şi