In principiu, majorarea plafonului de scutire aplicabil intreprinderilor mici la 220.000 RON ar trebui sa aduca efecte benefice companiilor aflate sub incidenta acestui regim (a caror cifra de afaceri anuala este sub plafon), consumatorilor finali, precum si aparatului administratiei fiscale gestionat de ANAF.
Astfel, prin modificarea acestui plafon, un numar sensibil mai mare de companii va beneficia de regimul derogatoriu de scutire de TVA. Acest lucru inseamna, in primul rand, exceptarea de la obligatiile declarative cu privire la TVA, efort administrativ considerabil pentru micii intreprinzatori (daca luam in considerare multitudinea declaratiilor in scop de TVA, cum ar fi decontul de TVA, declaratia pentru operatiuni intracomunitare - 390, declaratia pentru operatiuni interne - 394, declaratiile speciale, etc). In acelasi registru, statutul de neplatitor de TVA aduce cu sine si o claritate suplimentara din punct de vedere fiscal pentru intreprinzatori; acestia nu mai trebuie sa aloce resurse pentru gestionarea corecta a complicatei legislatii de TVA cu privire la documentele justificative pentru deducere la achizitii, aplicarea regulilor referitoare la jurisdictia de taxare, documentatia suport pentru aplicarea scutirilor de TVA aferente tranzactiilor complexe, s.a.m.d.
In plus, faptul ca pretul facturat de intreprinderile mici (situate sub plafonul de scutire) catre consumatorii finali nu include TVA, reprezinta in mod clar un avantaj competitiv, chiar in conditiile in care aceste companii nu vor beneficia de dreptul de deducere pentru TVA aferenta achizitiilor de materie prima, stocurilor si costurilor fixe. Principial, acest avantaj se poate traduce fie prin practicarea unor preturi finale mai mici decat competitorii - platitori de TVA, fie prin marje comerciale mai mari la vanzarea unor produse similare. In primul caz, de castigat vor
