În prezent, în jurnalism, atragerea şi menţinerea atenţiei cititorului este esenţială. Pentru revistele medicale, acest lucru se poate realiza nu numai prin imaginaţie şi impactul vizual al tehnoredactării, dar şi prin inventi­vitatea şi penetranţa titlurilor, care, asemenea metaforelor, trebuie să realizeze trezirea atenţiei prin efectul de surpriză. BRITISH MEDICAL JOURNAL – ediţia în limba română îndeplineşte aceste cali­tăţi, la care se adaugă bunul-simţ insular. Numărul din martie cuprinde patru editoriale, cuplate Publicitate fiecare „în oglindă“ cu patru cercetări omonime. Prima temă se referă la: telefoanele mobile şi tumorile cerebrale; studiul de cohortă danez conex răspunde că nu s-a găsit un risc mai mare de tumori ale sistemului nervos central la persoanele cu abonament la telefonia mobilă. Cea de-a doua tratează: prognos­ticul şi stadializarea ficatului gras non-alcoolic; cercetarea – efectuată în SUA – relevă că ficatul gras non-alcoolic a fost asociat cu o creştere a riscului de deces. O problemă mult-discutată în presă: fibrele şi prevenţia bolilor cronice; cercetarea arată că fibrele cerealiere şi cerealele integrale ar reduce riscul de cancer colorectal. La întrebarea: reduc statinele riscul pentru infecţii? răspunsul dat de cercetare este negativ. Sintezele clinice redau mai întâi faţa unui copil plângăcios, ca ilustraţie pentru articolul: „Conduita practică în cazul copi­ilor care plâng excesiv în primele luni de viaţă“ şi apoi „Managementul trombozei venoa­se profunde şi prevenirea sindro­mului posttrombotic“. Secţiunea de practică medicală exce­lează prin originalitatea titlurilor marginale: „Experienţa unui pacient“, „Consultaţia de 10 minute“ şi „Uşor de omis (?)“, trezind atenţia pentru amiloidoză, dispepsie şi herniile femurale. Un alt merit al editorilor: textele din ultimele pagini sunt tot atât de interesan