În dimineaţa zilei de luni, 5 iunie 1967, puţin după ora locală 7 a.m., forţele aeriene israeliene operau un atac năucitor: aproape întreaga flotă a statului evreu se desfăşura asupra bazelor aeriene egiptene (din Peninsula Sinai pînă la Cairo) şi atacau aviaţia lui Nasser mai înainte ca aceasta să se ridice în aer. Pierderile egiptene au fost imense – după unele surse, numai 20 dintre cele 340 de avioane ale flotei egiptene ar fi scăpat neatinse –, dar mai ales şocul a fost puternic în rîndul statelor arabe Egipt, Siria şi Iordania, care se aşteptau ca ele să dea tonul confruntării. În următoarele trei zile, profitînd de superioritatea aeriană, armata israeliană înfrînge şapte divizii egiptene dispuse în Sinai (pe 7 iunie era cucerit oraşul Şarm el-Şeik) şi scoteau diviziile iordaniene dincolo de malul de Vest al Iordanului, ocazie cu care, tot pe 7 iunie, trupele israeliene cucereau în totalitate Ierusalimul (partea de Est a oraşului se afla din 1948 sub control iordanian). Pe 8 iunie, Egiptul şi Iordania acceptau un acord de încetare a focului – iar forţele israeliene se concentrează asupra frontului de Nord, împotriva Siriei. Pentru malurile lacului Galileei şi pentru Înălţimile Golan au loc lupte intense, în care strategia israeliană avea din nou cîştig de cauză – drept care, sîmbătă 10 iunie 1967, Siria accepta condiţiile de armistiţiu şi „războiul de şase zile“ lua sfîrşit (pentru detalii, context şi bibliografie, vezi Istorie şi civilizaţie, nr. 6, iunie a.c.).

DE ACELASI AUTOR Cînd dna Merkel va primi ajutoare de la Madrid (şi Bucureşti) La un vin cu Don Quijote, pe teme de infrastructură De ce UE chiar merită Premiul Nobel Ce-am putea aştepta de la aceste alegeri?O singură săptămînă de război – un război pe care Israelul nu şi-l dorise – a schimbat radical datele problemei israeliano-arabe din Orientul Mijlociu. Cu preţul a peste 700 de morţi şi