Cutremurele din Balcani s-au mutat în România. Patru cutremure au fost înregistrate, potrivit Institutului Naţional de Fizică a Pământului, în zona Vrancea, iar unul în Transilvania în decurs de câteva ore. Cel mai mic a avut magnitudine 2.7, iar cel mai mare a fost de 3.3, potrivit Realitatea.net.
Cutremurele de suprafaţă din Bulgaria şi Italia nu au nicio legătură cu cele de mare adâncime din zona Vrancei, acestea fiind independente unele faţă de celelalte, a declarat, recent, pentru Agerpres, directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu. Acesta a precizat că orice cutremur de suprafaţă produce mişcarea unor falii, care se tensionează în anumite locuri, dar se detensionează în altă parte.
În ceea ce priveşte zona Vrancei, directorul INFP a menţionat că activitatea seismică este normală în acestă perioadă, situându-se, în medie, la 15 cutremure pe lună. "Nu înregistrăm o perioadă de intensificare a activităţii seismice, dar nici una de linişte. Este în prezent o activitate normală. Noi nu putem prognoza când va veni următorul cutremur de intensitate mai mare, facem nişte studii, măsurăm activitatea seismică cu activitatea magnetică, dar nu există o corelaţie cu alţi factori. Sunt mulţi care afirmă că va fi un cutremur de şase grade, dar nu spune nimeni că fereastra de eroare în cazul acestor prognoze este de plus minus 5 ani. Din cauza asta nu putem spune când va fi un cutremur peste şase. Putem spune însă că există posibilitatea producerii unui cutremur pe care să-l simţim, cum a fost cel din 2004, de 5,9 grade pe scara Richter, dar care să nu producă pagube. Cutremurele care produc pagube în România sunt cele de peste 7 grade pe scara Richter", a explicat şeful INFP.
Potrivit sursei citate, cutremurele de suprafaţă pot deveni periculoase dacă se produc într-o zonă unde sunt instalaţii foarte importante.
