Am căutat zilele acestea tinere femei propuse de către partidele lor pe listele pentru consiliile locale și județene. Ce surpriză – nu prea sunt. Am zis să restrâng căutarea pentru sectoarele Bucureștiului, poate, poate, am mai multe șanse – în definitiv fiind un oraș mai mare și cu pretenții mai multe – aici ar trebui să existe un sector politic feminin mai bine conturat și promovat. Ce surpriză – și aici doamnele sunt aproape inexistente. Și nu vorbesc doar despre căutări minuțioase și despre liste – nu mă înțelegeți greșit (deși dacă aveți răbdare găsiți aici lista cu candidații din toate județele). La marea suprafață, pe site-uri, pe bannere, prin ziare, pe bloguri – bărbații apar, femeile nu. Nu sunt isterică vreau însă ca și doamnele și domnișoarele să aibă aceeași șansă. Dacă tot sunt la fel de bune sau de rele în ceea ce fac atunci au dreptul să fie și la fel de cunoscute cum sunt domnii.

Sigur că de două ori pe an, atunci când are loc vreun congres feminin al partidelor sau când e nevoie să pară cu toții niște sensibili – de 8 martie spre exemplu, domnii politicieni se laudă și cu sexul frumos. În rest – cam slăbuț spre deloc. În continuare femeilor din politică le sunt rezervate organizațiile de femei – bine că nu li se dau niște andrele să croșeteze fulare în timp ce bărbații pleacă la război. Pe Adriana Țicleanu am ales-o întâmplător, are blog și pare foarte activă în campania asta – e pe lista consilierilor din sectorul 3. În plus n-a împlinit nici 30 de ani. Nu sunt admiratoare a partidului din care face parte, nici votantă a lui Crin Antonescu și mă îndoiesc serios că voi deveni până la alegerile viitoare. Am vrut să văd însă ce ambiții are. A intrat în politică pentru că dorea să schimbe ceva și deși era interesată de tot ce se întâmpla pe scena politică românească nu avea cu cine să discute despre asta – prietenii și cunoștințele nu erau de