Citesc şi recitesc o declaraţie a senatorului PDL Radu F. Alexandru şi mi-e imposibil să nu mă minunez cât de elastice sunt pentru unii limitele bunului simţ. ŢPonta - zice parlamentarul portocaliu, prăzuliu sau nu mai ştiu cu ce culoare îşi vopseşte blana şi năravurile partidul său, sperând ca, mascându-se, duminică să hăpăie ceva voturi - să-şi probeze buna credinţă şi respectul faţă de independenţa televiziunii publice. Şi să dea imediat o Hotărîre de Guvern prin care să suspende pe şase luni sechestrul pus de ANAF pe conturile TVRŢ. Nu-l pot suspecta pe distinsul om de cultură şi senator că nu are proprietatea termenilor, ori că nu ştie despre ce vorbeşte. Dar scandalul privind gaura neagră a Bugetului public, care e TVR, nu a apărut peste noapte.

Sunt ani de zile de când această instituţie toacă şi tot toacă fondurile publice, jucând în acelaşi timp tontoroiul pe obligaţia sa de a fi categoric echidistantă, de a informa corect opinia publică, de a da acces liber exprimării nu doar Puterii, printr-un servilism greţos, ci şi Opoziţiei, societăţii civile. Sunt ani de zile de când partizanatul şi obedienţa faţă de palatele Cotroceni şi Victoria au fost răsplătite cu subvenţii de stat generoase, cu menţinerea unei taxe abuzive plătite până şi de persoanele care n-au televizor sau acces la emisiuni, ca şi cu fonduri provenite dintr-o publicitate a unor firme ele însele legate de guvern.

În pofida acestor uriaşe resurse, la care nici una din televiziunile private nu poate aspira, emisiunile au fost şi sunt tot mai proaste şi mai aservite. Deşi dotarea tehnică e de vârf, deşi personalul a ajuns la incredibila cotă de 3.500 de persoane, başca sumedenie de colaboratori proveniţi din "presa prietenoasă" şi plătiţi cu suta de milioane lunar. Datoriile către Buget au ajuns la 120 milioane de euro, plus cele către alţi parteneri, români sau externi. Iar strani