Strălucirea apune rapid după uriaşa listare publică iniţială a reţelei sociale Facebook.

Ar fi trebuit să fie o petrecere de bun venit pentru cea mai dorită companie din lume. Însă listarea iniţială a Facebook de pe NASDAQ de pe 18 mai s-a transformat rapid într-o anchetă inchizitorie. Acţiunile Facebook au căzut la 32 dolari/titlu, sub preţul iniţial de vânzare de 38 dolari/titlu, la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare din 23 mai. Acum, toată lumea se întreabă cine este de vină. Iar autorităţile de reglementare a pieţei de capital americane au început să-şi pregătească instrumentele de verificare.

Listarea a dus deja la acţiuni juridice. Facebook, Mark Zuckerberg, şeful companiei, precum şi garanţii listăriisunt cu toţii daţi în judecată de către acţionarii nemulţumiţi. Aceştia pretind că estimări mai puţin optimiste cu privire la rezultatul IPO au fost oferite unor investitori favorizaţi chiar înaintea listării, fără a fi făcute publice, spre folosul întregii pieţe.

Facebook răspunde că procesul este lipsit de obiect. Separat, un organism de supraveghere a pieţei din Massachusetts a citat Morgan Stanley ca parte dintr-o anchetă care încearcă să dovedească faptul că banca de investiţii a distribuit selectiv estimări revizuite cu privire la Facebook. La rândul său, banca răspunde că a urmat aceleaşi proceduri ca şi în alte listări publice şi că acestea sunt „în concordanță cu toate reglementările în vigoare“.

Ce s-a întâmplat

Autorităţile ar putea cerceta şi problemele tehnice de la NASDAQ ce au întrerupt la început tranzacţiile cu acţiuni Facebook. Acestea au afectat debutul companiei, deşi nimeni altcineva nu poate fi învinuit pentru dezastru în afară de companie şi de consultanţii săi. Cu doar câteva zile înainte de începerea tranzacţionării, Facebook a majorat numărul acţiunilor din ofertă cu 25% şi a stab