Intuiţia funcţionează. Scriam acum vreo două zile, interpretând schimbarea de atitudine a unor şefi de la Dinamo, că revenirea lui Dario Bonetti în programul de lucru şi în vechile sale năravuri nu va mai fi tolerată cu vinovată îngăduinţă. Faptul că domnul Nicolae Badea a renunţat la Săvulescu Dragoş ca unic sfătuitor, faptul că preşedintele CA a reluat dialogul şi cu alţi membrii ai staff-ului dinamovist, oameni total neglijaţi pentru o vreme, avea semnificaţii clare. Era clar că domnul Nicolae Badea nu mai vede în Dario Bonetti gânditorul providenţial al fotbalului dinamovist. Iar schimbarea de poziţie are justificări serioase. Disensiunile create de italian în vestiarul dinamovist, disensiuni continuate prin alimentarea conflictului dintre o parte a suporterilor şi echipă, disensiuni continuate prin scindarea în tabere a conducerii dinamoviste au fost convingătoare pentru domnul Nicolae Badea. Iar pretenţiile cu care Dario Bonetti a revenit la Bucureşti par şi mai convingătoare. Omul pluteşte într-o harababură cu aspect etno-botanic greu de închipuit. O harababură care, pe deasupra, se vrea recompensată şi cu pretenţii materiale sporite. Pentru că invenţiile, fie ele chiar şi idioate, trebuie să aibă preţ bun.
Înainte de a realiza vreo oarece construcţie la Dinamo, Dario Bonetti vrea să facă ce ştie el mai bine. Să demoleze. Şi întru izbânda proiectului său le-a comunicat şefilor că nu va mai conta în campionatul viitor pe vreo nouă fotbalişti. Că aşa vrea interesul lui. Lista indezirabililor îi cuprinde, la grămadă, pe Cătălin Munteanu, Ionel Dănciulescu, Cosmin Moţi, Scarlatache, Luchin, Pulhac, Strătilă, Platini şi Bălgrădean. Criteriile după care Bonetti a stabilit lista înjuraţilor sunt clar confuze. Că-i vorba de tinereţe sau bătrâneţe, că-i vorba de simpatii sau antipatii, că-i vorba de drogaţi sau de trădători, de fotbalişti sau nefotbalişti,
