Ceea ce se întâmplă în aceste zile la Tîrgu-Mureş ne aminteşte de una dintre piesele care l-au făcut celebru pe Ioan Luca Caragiale – „O scrisoare pierdută” şi de număratul steagurilor de către Pristanda. De data mai recentă ne aducem aminte de Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi numărătoarea sa la votul pe legea pensiilor.

În Tîrgu-Mureş sunt aproape 129.000 de alegători. Cel puţin atât a comunicat Primăria Tîrgu-Mureş, ai cărei angajaţi radiază sau, cel puţin aşa am fost informaţi, de zor persoanele care au decedat de pe listele electorale permanente.

Cifra de mai sus nu ne-ar mira, intriga sau revolta dacă nu am avea datele parţiale ale Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş, care arată în februarie 2012 – ultimele date provizorii comunicate – că, în Tîrgu-Mureş, populaţia stabilă este de 127.849 de persoane. Potrivit altor informaţii, numărul locuitorilor se cifrează undeva la 131.000, iar cel mai optimist bilanţ vorbeşte de 134.000 de târgumureşeni. Altfel spus, la Tîrgu-Mureş, avem un număr mai mic de locuitori sau sensibil egal cu numărul de alegători. Ceea ce este în teorie imposibil, atâta vreme cât nu votează populaţia între 0-18 ani neîmpliniţi, interzişii, incapabilii şi alte categorii cărora dreptul de a alege le este restricţionat.

Ce ne spun aceste date? În primul rând că administraţia publică locală, prin reprezentantul său, primarul Dorin Florea, via serviciile de autoritate tutelară din Primăria Tîrgu-Mureş, nu şi-au făcut treaba şi datele nu au fost actualizate.

În al doilea rând, s-ar putea să nu fie vina municipalităţii, ci recensământul a fost prost efectuat şi undeva s-au pierdut cel puţin 15-20.000 de locuitori. Altfel spus, recenzorii nu şi-au făcut treaba pentru care au fost plătiţi, pe de o parte, iar târgumureşenii nu au fost tocmai sinceri atunci când au completat formularele.

În al treilea