- Recentul scandal "Joszef Nyiro”, legat de în­cer­carea de înhumare în România a fostului horthyist ma­ghiar şi replicile dintre preşedintele parlamentului ma­ghiar, Laszlo Kover, şi oficialităţile române, au încins re­laţiile bilaterale româno-maghiare. Cum apreciaţi atitu­di­nea autorităţilor de la Bucureşti în acest conflict diplo­ma­tic? Credeţi că acest gen de replică ar fi fost posibil în trecut, când UDMR se afla la guvernare, iar majo­ri­tatea guvernamentală depindea de voturile formaţiunii ma­ghiare?

- Probabil că nici Roberta Anastase sau Vasile Blaga şi nici guvernul Boc sau Ungureanu nu ar fi reacţionat ferm şi probabil nici nu s-ar fi vorbit atât de mult despre înmor­mân­tarea lui Joszef Nyiro în Transilvania. Fondul pro­ble­mei este însă mai complicat şi mai îngrijorător, după cum voi încerca să demonstrez. În mod paradoxal, scandalul Nyiro ar fi trebuit să-i convină UDMR, căci el a fost de­clan­şat de o iniţiativă politică menită să ajute Partidul Ci­vic Ma­ghiar în campania electorală. Or, PCM şi partidul lui Laszlo Tokes sunt principalele adversare ale UDMR în lup­ta pentru voturile electoratului maghiar. Mai mult, re­laţiile conducerii UDMR cu guvernul Orban sunt proaste, fostul lider al UDMR, Marko Bela, acuzând la un moment dat exe­cu­tivul de la Budapesta că-i face cadouri otrăvite. Şi totuşi, UDMR nu s-a putut delimita net de circul politic pe care PCM şi preşedintele Parlamentului ungar Laszlo Kover l-au organizat cu prilejul funeraliilor ratate ale unui scri­itor cu vederi fasciste, nici nu a condamnat ferm insul­te­le pro­ferate de acesta la adresa guvernului României. În loc să con­damne ceea ce presa occidentală demască de aproa­pe un an, şi anume, reabilitarea mascată a lui Horthy în Ungaria şi reintro­du­cerea în programa şcolară a unor scriitori cu vederi fas­ciste, printre care şi Joszef Nyiro, liderii UDMR se limitea­ză la