Duminică are loc în Franţa primul tur al legislativelor, alegeri la care ultimele sondaje de opinie dau stânga învingătoare. Faţă de campania pentru prezidenţiale care a fost extrem de agitată şi de mediatizată, cea pentru legislative pare foarte discretă. Astfel, nicio dezbatere televizată între principalii protagonişti nu a fost organizată la o oră de maximă audienţă. Care sunt însă mizele acestui scrutin şi direcţiile pe care s-a concentrat campania diverselor tabere politice?

Logica politică ar impune ca francezii să aleagă la acest scrutin legislativ o majoritate socialistă, culoarea politică a preşedintelui François Hollande ales pe 6 mai. Este dealtfel şi principalul argument electoral al candidaţilor socialişti: "Să-i dăm preşedintelui majoritatea parlamentară de care are nevoie pentru a-şi aplica programul".

Dacă socialiştii obţin singuri majoritatea atunci preşedintele Hollande şi premierul Jean-Marc Ayrault vor avea toată libertatea să-şi aplice măsurile anunţate într-un context economic, cert, foarte dificil. Dacă socialiştii nu obţin însă decât de o majoritate relativă - adică mai puţin de 289 de mandate - atunci ei vor trebui să se alieze.

Dacă o vor face cu ecologiştii, treburile se anunţă grele în ciuda acordului de guvernare care există între cele două partide. Cum remarca un celebru comentator politic francez, Alain Duhamel, "disciplina şi coerenţa nu au fost niciodată referinţele ecologiştilor".

Dacă în plus sprijinul ecologiştilor nu va fi suficient atunci socialiştii vor trebui să caute aliaţi comunişti, lucru şi mai dramatic care se va solda mai devreme sau mai târziu cu o blocadă. Programele celor două partide sunt atât de incompatibile încât peste un an doi parlamentul ar putea fi dizolvat.

Jean-Luc Mélenchon, candidatul comuniştilor la recentele prezidenţiale, vrea de exemplu să organizeze un referendum