O echipă interdisciplinară de cercetători români, americani, pakistanezi, indieni și britanici a dezlegat o enigmă, am putea spune, veche de când lumea: dispariția civilizației Induse, cea mai mare civilizație urbană din Antichitate (aproximativ 10% din populația globului din acea vreme), alături de Mesopotamia și Egipt. Cercetarea a găsit răspuns, printre altele, și la lungile dispute despre destinul râului sacru din mitologia Indusă: Sarasvati.

Preț de aproape zece ani, echipa condusă de Liviu Giosan, cercetător la prestigioasa Woods Hole Oceanographic Institution, a acoperit o arie de aproape un million de kilometric pătrați, o zonă care cuprinde Pakistanul, nord-vestul Indiei și estul Afganistanului de azi. Rezultatele cercetării au fost publicate la finele lunii trecute și au fost preluate, pe larg!, de publicații de prestigiu din mai multe țări. Printre ele, New York Times și livescience.com. Concluzia care a liniștit dezbaterile în comunitatea științifică: dispariția civilizației induse (sau harappeene) a fost cauzată de schimbările climatice naturale.

Pe Liviu îl cunosc de când am coordonat modulul ”Tineri savanți” din cadrul proiectului Generația Așteptată. De atunci, ne-am mai intersectat de câteva ori on-line sau prin magicele ascunzișuri ale Deltei. L-am căutat și l-am rugat să îmi accorde un interviu. Mi-a răspuns cu o generozitate cât un ocean. Vorbim despre alchimia acestei cercetări, despre știința și cercetarea românească, dar și despre politică. Așa cum e ea.

Cum ajunge un bucovinean oceanolog?

Când ai două pasiuni și nu te poți decide, atunci ajungi ca mine: și bucovinean, și oceanolog. Dragostea pentru munte m-a atras spre geologie încă de când mă jucam „la stânci”, pe coasta de deal din fața casei. Apoi, cele mai fericite clipe ale copilăriei mele, care nu au fost puține, au fost „la mare”, trăite vară de vară lângă niște