Nici pe banii tăi nu mai poți să faci orice-ți dorești. A-ți deschide un cont bancar într-una din țările cu ștaif din UE sau de oriunde în lume s-ar putea să devină o aventură care nu are mereu happy end.
Să ai un milion de euro sau 500.000 de euro nu mai este suficient pentru a avea un consultant propriu sau pentru a beneficia de conturi bancare cu servicii specializate în Elveția, Germania sau Luxemburg.
Ca să îți deschizi un cont bancar la una dintre celebrele bănci din țara cantoanelor, trebuie să dai interviu. Dacă ești un potențial generator de business pentru banca respectivă s-ar putea să ai șanse să fii acceptat. Există însă și varianta în care nici așa nu ești primit. Cel puțin două seturi de reglementări europene și internaționale stau la baza reușitei: regulile de bază de cunoaștere a clientelei, regulamentul 94 al Uniunii Europene și cele care decurg din reglementările MIFID, pe care trebuie să le respecte și băncile elvețiene.
Introduse în ultimii cinci-zece ani, reglementările urmăresc în primul rând combaterea spălării banilor de proveniență ilegală și ridicarea susceptibilității de tranzacții dubioase de tip mafiot, dar și a evaziunii fiscale. Astfel, pentru a evita riscurile infracționale și operaționale, băncile pot refuza oricând și oricui deschiderea unui cont curent. Băncile străine și, bineînțeles, și cele elvețiene urmăresc totodată logica economică a deschiderii unui cont într-o altă țară.
Trei motive ca banca sa zică nu
Potrivit logicii economice, un cont curent deschis în străinătate se justifică dacă prin el circulă constant bani, nu sunt doar plasați într-un depozit. Există totuși bănci care îți deschid un cont curent chiar și inactiv, cu condiția existenței unei sume foarte mari de bani, condiție dublată de o comisioane piperată. Majoritatea băncilor însă, doar pentru a depune un milion de euro
