Agricultura românească a ajuns, cu 14,8 capete de bovine la fiecare 100 de hectare de teren agricol, să fie printre ultimele ţări din Uniunea Europeană în funcţie de acest indicator după ce numărul total al bovinelor s-a redus cu mai bine de două treimi în ultimii 20 de ani, la 1,9 milioane capete.
Sub România sunt în prezent doar Ungaria şi Bulgaria, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). La polul opus al clasamentului se află Olanda, Belgia şi Irlanda, pieţe agricole unde densitatea bovinelor la hectar este şi de 15 ori mai mare decât pe plan local.
"Trendul este în continuare descrescător. Toate guvernările de până acum au marginalizat sectorul creşterii bovinelor. Scăderea numărului de animale a venit în principal din zona fermelor mici de 1-3 capete pentru că din lipsă de bani nu au mai putut ţine animalele. Spre exemplu, în zonele mai izolate fermierii nu au acces la procesatorii de lapte şi nici la abatoare. Un alt motiv este îmbătrânirea populaţiei. Prima grijă a ţăranilor mai tineri este să taie vaca după ce au dispărut bătrânii", explică situaţia Claudiu Frânc, preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), organizaţie care reuneşte crescători ce deţin aproape jumătate din totalul local.
Un sector zootehnic puternic reprezintă un adevărat generator de valoare adăugată pentru agricultură.
Spre exemplu, Olanda, ţară ce dispune de 4 milioane de hectare de teren arabil, la jumătate faţă de România, a reuşit în 2011 să obţină o producţie agricolă totală de 25 miliarde de euro, cu o treime peste cea locală, arată datele Eurostat.
În Olanda populaţia ocupată în agricultură este de aproximativ 1 milion de persoane, în timp ce în România aproape 2,5 milioane de oameni sunt ocupaţi în acest domeniu.
Pierderile au accelerat în ultimii ani
Reducerea numărului total d
