Abuz în serviciu, fals şi uz de fals? Acestea sunt întrebările la care ar trebui să răspundă autorităţile statului după ce reprezentanţii PDL au acuzat prefectul de Dolj că a măsluit listele cu persoanele care trebuia trase la sorţi pentru şefia birourilor secţiilor de votare din 24 de comune doljene.

Scandalul listelor falsificate de Prefectura Dolj a fost domolit de Biroul Electoral Judeţean Dolj, care a preferat să arunce gunoiul sub preş în loc să facă lumină în acest caz, ba mai mult, s-a făcut părtaş la nerespectarea legii, susţinând că articolele din lege pot fi interpretate. Şi asta deşi forul superior, Biroul Electoral Central, a clarificat modul în care trebuia să judece problemele apărute în Dolj. Dincolo de motivele electorale ale PDL, partid care, alături de alte formaţiuni politice, a depus contestaţii respinse în bloc de BEJ, întrebările ridicate au rămas fără răspuns, iar documentele existente au tentă penală. Dar să le luăm pe rând.

Istoria listelor măsluite

Tribunalul Dolj a tras la sorţi dintre mai multe persoane preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare din 24 de secţii de vot. Conform legii, persoanele dintre care s-a tras la sorţi au fost propuse de primari. Tot legea spune că prefectul, pe baza acestor propuneri, întocmeşte listele şi le trimite la tribunal pentru extragere. Ceea ce a aprins spiritele este faptul că majoritatea persoanelor propuse de primari au fost eliminate de pe liste de prefect şi înlocuite cu altele, fără nici un motiv plauzibil furnizat de prefectură. Articolul 28 alineatul 2 din Legea nr. 67/2004 spune următoarele: „Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre persoanele înscrise pe o listă întocmită de prefect, la propunerea primarilor“. Ca să mascheze şmecheria numirii altor persoane pe acele liste, prefectura a invocat