Aseară, în Oraşul pendulelor (Gdansk), Spania şi Italia, două campioane pursânge, şi-au onorat eticheta de nestemate ale grupei C. Prima repriză, rezervată unei tatonări prudente, a fost urmată de o lecţie frumoasă de fotbal, cu veteranul Di Natale şi cu vicleanul Fabregas la catedră. Aseară, în Oraşul pendulelor (Gdansk), Spania şi Italia, două campioane pursânge, şi-au onorat eticheta de nestemate ale grupei C. Prima repriză, rezervată unei tatonări prudente, a fost urmată de o lecţie frumoasă de fotbal, cu veteranul Di Natale şi cu vicleanul Fabregas la catedră.

În primele 15 minute ale încleştării dintre urmaşii conchistadorilor şi macaronari, armele au stat cuminţi în teacă, la îndemână. Dorinţa sălbatică de a pune genunchiul pe pieptul rivalului de-o viaţă a sclipit prima dată în ochii lui Pirlo.

“Creierul Italiei” a executat şiret o lovitură liberă. Puţin, prea puţin însă, pentru a-l bate pe Casillas, căpitanul Spaniei. Fără un vârf de meserie, cu piticii Xavi şi Iniesta hărţuind încontinuu tranşeele apărate cu cerbicie de Bonucci şi De Rossi, moara de pase a ultimei campioane mondiale a măcinat în gol. Fluierul lui Kassai, un ungur care a arbitrat corect, a pus capăt unei reprize de studiu atent.

Lecţia de fotbal abia urma. La puţin timp după ezitarea infantilă a lui Balotelli, care, scăpat singur cu Casillas, s-a împiedicat, penibil, în propriile picioare, Prandelli l-a aruncat în luptă pe Di Natale.

Doar trei minute n-au fost egali

De 5 minute a avut nevoie legenda lui Udinese pentru a descătuşa din piepturile celor 10.000 de fani italieni din tribune un urlet nebun. Pasa măiastră a lui Pirlo l-a găsit pe Di Natale singur, la limita ofsaidului, iar execuţia fină, cu interiorul piciorului drept, l-a îngenuncheat pe vlăjganul Casillas. Era minutul 61 şi Italia trecuse la catedră. Nu pentru o eternitate însă, nu când ai în faţă Spania,