Criza datoriilor a lovit puternic tinerii din Europa, categorie în care se înregistrează cel mai mare şomaj.

Criza este departe de final şi, oricum, va schimba definitiv comportamentele de pe piaţa muncii. Un raport recent al Eurostat analiza situaţia NEET (tinerii între 15 şi 29 de ani care nu sunt nici angajaţi şi nici nu sunt cuprinşi în vreo formă de învăţământ - vine de la „not in employment, education or training").

Procentul NEET ajunge la 15,2% din totalul europenilor cu această vârstă. Într-un top european, cel mai rău stau la acest capitol bulgarii (unde unul din patru tineri cu aceste vârste intră în categoria NEET) şi Irlanda (un procent sub Bulgaria).

Situaţia este mult mai gravă dacă se ia în considerare proporţia lor în rândul şomerilor. Conduc de departe Spania şi Grecia, dar şi în România lucrurile se degradează încet, încet.

Astfel, ultima situaţie a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arăta că din cei 409.938 de şomeri aflaţi în evidenţele instituţiei, 76.566 erau tineri de până la 29 de ani. Adică, doi din cinci şomeri aparţineau categoriei NEET, categorie a cărei situaţie a ajuns să fie principala preocupare a oficialilor europeni. Asta pentru că ei riscă să rămână în afara sistemului şi, prin urmare, reprezintă un potenţial uriaş de conflict social.

În ultimii doi ani, statele Uniunii au luat tot felul de măsuri pentru a stimula intrarea tinerilor pe piaţa muncii, acordând tot felul de facilităţi firmelor care-i angajează. Nimeni n-a descoperit însă vreo soluţie miraculoasă, aşa încât nu trebuie să aveţi prea multe aşteptări, ci să vă pregătiţi singuri pentru momentul când veţi dori să candidaţi la un job.

Experienţa

Punctul nevralgic la angajarea tinerilor este experienţa. Adică, lipsa acesteia. De aceea, şansele cele mai mari pentru a-şi găsi un job după