Asemănarea de nume a fostului ideolog cultural și jurnalist de etnie maghiară Joszef Nyiro, cu împăratul roman Nero, pune în lumină și o analogie între acțiunea de incendiere a Romei de Nero cu încercarea de incendiere a democrație și toleranței etnice pe subiectul reînhumării lui Nyiro în țara noastră.

Reînmormântarea lui Nyiro este pentru tânăra democrație românească un prilej veritabil de a dovedi că apărarea principiilor democratice sunt la fel de importante pe cât este încrederea în structurile ei stabile, demonstrând și o pasivitate suverană față de ofensele din partea unor politicieni ai Ungariei.

Elveția este cel mai vechi model de conviețuire a diferitelor etnii, care constituie prin elementul voluntarist statul elvețian. Spre deosebire de alte state care, sunt formate din grupări etnice omogene și care au la baza o identitate culturală comună, Elveția este un stat al națiunilor. De-a lungul secolelor Elveția a găzduit și duşmani ai democraţiei care au fost capabili să exploateze acest mediu tolerant și deschis al țării. Mussolini a fugit în Elveţia în 1902, în scopul de a se eschiva de la serviciu militar.

Mai târziu ca șef al statului italian în vizită oficială în Elveţia nu a ezitat să emită pretenții teritoriale asupra cantonului italian al Elveției, Ticino. Pe cât dușmănea Elveția la nivel oficial pe atât gusta din plin îmbrăcat în civil în cadrul vizitei sale, serile prin cârciumile din Lausanne unde își petrecuse cândva exilul. În cele din urmă după ce a fost răsturnat a vrut să scape de arestarea sa prin fugă tot în Elveţia. Probabil ar fi fost primit cu brațele deschise dacă nu l-ar fi arestat la graniță partizanii italieni. Cu atât mai mult ar trebui România să admită reînhumarea uni compatriot și fost cetățean care a rămas român în ciuda excesului de cultură maghiară.

Etniile Elveției se identifica cu statu