După săptămâni în care a insistat că economia spaniolă nu are nevoie să fie salvată, guvernul de la Madrid a solicitat sâmbătă sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru a-şi salva sectorul bancar, aflat în dificultate, devenind astfel a patra ţară, după Grecia, Irlanda şi Portugalia, care apelează la asistenţa UE.

Criza greacă a lovit, în sfârşit, acolo unde toată lumea se aştepta să lovească: în Spania. La 12 zile de când a declarat răspicat că nu are nevoie de bailout şi la nici 24 de ore de când a insistat că nici o decizie privind o posibilă intervenţie europeană nu a fost luată, guvernul spaniol a solicitat ajutorul Uniunii Europene pentru a-şi salva sectorul bancar, grav afectat de criză. Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au convenit în pripă la o reuniune de urgenţă să acorde Spaniei până la 100 de miliarde de euro „preventiv", bani care vor fi direcţionaţi prin intermediul Fondului spaniol pentru Restructurarea Ordonată a Băncilor (FROB) către băncile care au nevoie urgentă de capitalizare. Un bailout prin definiţie, numai că spaniolii refuză să îl numească ceea ce este. „În nici un caz nu este un bailout", a declarat ministrul spaniol de Finanţe, Luis de Guindos. „Bineînţeles că este un bailout!", afirmă economistul Edard Hugh, citat de Time Magazine. „Cum altfel să-i spui? Dacă nu-ţi poţi finanţa datoria şi trebuie să-i rogi pe alţii să ţi-o finanţeze, atunci este un bailout. Problema este că toată lumea care a apelat la un bailout este moartă, iar Rajoy (prim-ministrul spaniol, n.n.) nu vrea să fie mort'', comentează Hugh, care constată că toţi liderii politici ai ţărilor care au apelat la sprijinul UE şi FMI - Grecia, Irlanda şi Portugalia - au fost pulverizaţi la urne de alegători.

Lovituri preventive

Pentru Spania semnalul a fost dat încă de joi, când guvernul a reuşit să vândă obligaţiuni de stat în valoare de 2,5 milia