Prin acordul de salvare a sistemului bancar spaniol, miniştrii de Finanţe ai zonei euro au evitat, din nou, declanşarea haosului general pe pieţele financiare în cel de-al treilea an al crizei datoriilor suverane. Cu toate acestea, Uniunea Europeană se confruntă, în continuare, cu provocări majore care ameninţă stabilitatea economică a continentului, cu consecinţe nefaste pentru economia globală.

Principala problemă rămasă nerezolvată de atâta amar de vreme ţine de ţara de origine a crizei, Grecia, ţară care va susţine săptămâna viitoare noi alegeri generale, scrutin de care depinde viitorul acestei ţări în zona euro şi însuşi viitorul acestei zone economice, avertizează cotidianul „New York Times”.

Află de ce Grecia ar putea intra în faliment chiar şi luna viitoare

Uniune monetară nesustenabilă

Deşi asistenţa financiară acordată sistemului bancar spaniol va fi costisitoare, fiind estimată să atingă chiar 125 de miliarde de dolari, aceasta se încadrează în limitele fondului permanent de urgenţă al Uniunii Europene (ESM), fond creat exact pentru astfel de operaţiuni.

Mult mai greu sunt de calculat costurile unei ieşiri a Greciei din zona euro în urma refuzului acestei ţări de a respecta angjamentele negociate în cadrul celui de-al doilea fond de asistenţă financiară, semnat acum trei luni. Totodată, salvarea sistemului bancar spaniol nu rezolvă dependenţa periculoasă a băncilor europene de împrumuturi, necesară finanţării nevoilor curente ale acestora.

„Modul în care uniunea monetară funcţionează nu este sustenabil”, a declarat Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, în cadrul unui interviu acordat publicaţiei „Welt am Sonntag”. „O destrămare a uniunii monetare va aduce cu sine o creştere enormă a costurilor şi a riscurilor, creştere care este imposibil de estimat”.

Ieşirea Greciei - o catastrofă