Dacă Traian Băsescu nu mai e preşedintele României, ca atare, obligat prin Constituţie să fie echidistant politic, dacă la Cotroceni se găseşte acum oficial sediul PDL, cel din Modrogan fiind compromis şi de mult asimilat de cetăţeni cu un cuib de vipere, care a produs mult rău ţării, ar fi trebuit să se ştie. Ca să nu se mai confunde Preşedinţia ţării cu preşedinţia unui partid pe azvârlit de la putere în aprilie, sub presiunea populaţiei, şi scufundat în hău acum, cu prilejul alegerilor locale. Care au legitimat printr-un vot masiv opţiunea pentru USL şi, mai mult decât exprimarea preferinţelor pentru unul sau altul dintre politicieni, au reprezentat o direcţie politică generală, prefigurând alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale.

Dacă alegerile parlamentare vor avea loc, probabil, în noiembrie, devine tot mai actuală întrebare: "Dar cele prezidenţiale?". Teoretic şi la termen, acestea ar trebui să fie în toamna lui 2014. Până atunci, Traian Băsescu ar trebui să rămână "bun în grad" şi să stea liniştit la Cotroceni, într-o coabitare politică normală cu Guvernul USL (fie spus, chiar acum Parlamentul trebuie să se pronunţe şi în privinţa raporturilor dintre premier şi preşedinte, a modului de reprezentare peste hotare, mai ales la Consiliul European, a ţării). Coabitarea e însă o iluzie. O iluzie care nu va face decât să irosească timpul şi să se soldeze cu tot soiul de diversiuni, strâmbe şi manifestări partizane din partea actualului preşedinte.

Duminică, în chiar curtea secţiei de votare, nu a pregetat să facă o ostentativă propagandă electorală - în cazul lui, legea nu se aplică?! - pentru partidul său, care s-ar afla în dificultate deoarece nerecunoscătorii de români nu înţeleg că s-a sacrificat spre a-i scoate din criză. A doua zi, luni, doar mimând gluma, a comentat scurt rezultatul alegerilor scuipându-şi în sân: "Ferească Dumnezeu de mai