Spania a devenit a patra şi cea mai mare victimă a crizei din zona euro, cerând un ajutor de până la 100 miliarde euro, echivalentul a 9% din PIB-ul ţării, pentru salvarea băncilor cu probleme financiare.
Liderii de la Madrid insistă că nu este vorba de un bailout, ca în cazul Greciei, Portugaliei sau Irlandei, ci doar de sprijin financiar cu condiţii "mai favorabile" decât cele de pe piaţă, însă analiştii se tem că în curând şi Spania va avea nevoie de un program de ajutor pentru finanţele publice. Cererea Spaniei a trezit apetitul Irlandei pentru renegocierea propriului program de bailout, în schimbul căruia s-a angajat la măsuri dure de austeritate.
"Guvernul spaniol îşi declară intenţia de a cere finanţare europeană pentru recapitalizarea băncilor spaniole, a acelora care au nevoie", a declarat ministrul spaniol al economiei Luis de Guindos, citat de Bloomberg. Până de curând, Madridul a asigurat de mai multe ori că nu se va ajunge la un bailout pentru bănci.
Oficialul a asigurat că termenii împrumutului sunt "foarte favorabili" în comparaţie cu dobânzile de pe pieţe, la care Spania are acces tot mai dificil, dar încă îl are, spre deosebire de Grecia, Irlanda şi Portugalia. Suma a fost stabilită împreună cu miniştrii de finanţe din zona euro, iar aceştia au indicat că finanţarea acoperă necesarul de capital al băncilor, dar implică şi "o marjă de siguranţă".
Fondul Monetar Internaţional a estimat la aproape 40 de miliarde de euro necesarul de recapitalizare al băncilor spaniole, dar un oficial al instituţiei a spus că ajutorul ar trebui să fie mai mare de atât pentru a se construi un paravan de protecţie solid. FMI nu va participa cu bani la ajutorul Spaniei, ci va fi doar consilier, notează Le Monde.
Banii vor fi canalizaţi spre bănci prin intermediul programului de bailout şi restructurare bancară FROB, gestionat de stat. De ace
