Rolul lui Celentano, beţivul de profesie, dar cu suflet de copil, din serialul „Las Fierbinţi“, a fost o provocare pentru actorul care lucrează cu carte de muncă la Teatrul „Nottara“ din Capitală.
Serialul „Las Fierbinţi", difuzat la ProTV, a ajuns la finalul primului sezon. Personajele sale inedite, mereu puse pe şotii, au luat pauză până la începutul toamnei, când va debuta noul sezon. În doar două luni de difuzare, intrigile social-politice din „Las Fierbinţi" au lansat câteva personaje vedetă, beţivii satului, interpretaţi de Horaţiu Mălăele, Toma Cuzin, Mihai Mărgineanuşi Adrian Văncică. Dincolo de pasiunea comună pentru alcool, cei patru sunt foarte diferiţi. Dacă Ardiles (Mihai Mărgineanu) are un suflet de artist, se îmbată şi cântă, Celentano este un filosof care se inspiră din alcool pentru a găsi sensul vieţii, după cum explică Adrian Văncică, cel care îi dă viaţă personajului.
„Adevărul": Care este istoria personajului tău, Celentano?
Adrian Văncică: Celentano a avut norocul să aibă „planetele aliniate". Un scenariu extraordinar, o echipă fantastică. La început mi s-a propus să joc un beţiv, nimic mai mult, erau scrise doar cinci sau şase episoade. Am citit şi imediat am fost cucerit de personajul acesta. Îmi apăreau imagini în cap despre cum va fi. Şi cam aşa a şi fost.
De ce crezi că are mai mult succes beţivul satului şi nu, de pildă, înţeleptul satului?
Nu ştiu statisticile, dar cred că stăm destul de bine la capitolul consum de alcool în Europa. Celebritatea beţivului din sat în România vine, deci, din frecvenţa acestui tip de om. Nu cred că există bloc sau uliţă fără un beţiv, fără unul care adoarme prin şanţuri, care pierde vremea şi care se pricepe la toate. Beţivul satului ştie cum e viaţa, are soluţii, bune-rele, dar are. Şi e şi simpatic în ameţeala lui. Înţeleptul satului nu cred că are succes la noi pentru că
