Emil Boc a câștigat Primăria Clujului. E o victorie ”a la Pyrus” care îl menține la șefia PDL. Insuficient însă pentru resuscita partidul. Cele 14-15 procente la nivel național și primăriile din Cluj, Arad, Brașov și Alba Iulia sunt prea puțin pentru a asigura resursele unui partid de prim plan. Asta în condițiile în care nici aceste fiefuri nu sunt sub control absolut. Președenția Consiliului Județean a trecut la USL. Pentru a putea controla, la limită Clujul (orașul), PDL are nevoie de sprijinul consilierilor UDMR, cu care ar rezulta o firavă majoritate de un vot în Consiliul Local. Dar e de așteptat ca nici USL să nu stea cu mâinile în sân și să-i oferteze pe cei din UDMR, cu atât mai mult cu cât pot oferta ”la dublu” (atât în Consiliul Județean, cât și în Consiliul Local).
Să nu se înțeleagă că le plâng de milă democrat-liberalilor. Au cules ce au semănat. Iar la disprețul pe care l-au arătat față de regulile elementare ale democrației (de la numărătoarea lui Anastase, la sfertodocta ministresă Udrea, la nenumăratele asumări de răspundere guvernamentală pe legi esențiale și la ignorarea completă a societății civile) scorul pe care l-a obținut PDL la locale este chiar neașteptat de mare. Emil Boc se iluzionează însă că pe acest scor se poate reconstrui partidul. Dimpotrivă, vorba șefului lor informal, se pot aștepta și la mai rău.
Dar nu durerile de cap ale portocaliilor mă neliniștesc, ci faptul că la ora actuală, în România nu mai există Opoziție. Cu un procentaj de 14-15%, fără resurse și cu un trend în continuare în descreștere, PDL nu poate face o Opoziție reală. Și e greu de crezut că partidul se va reforma peste noapte, în condițiile în care e obligat să se bazeze pe Boc, Falcă, Hava și Scripcaru, de neînlocuit după rezultatele de duminică.
Cine își va asuma, în aceste condiții, rolul Opoziției? Există două variante. Prima, populistă, e
