Presiunea din Europa e din ce in ce mai acuta in asteptarea alegerilor din Grecia, care vor avea loc pe 17 iunie, si in lipsa unui plan de contraatac in cazul iesirii din zona euro. Guvernele tarilor suverane asteapta o miscare din partea BCE, iar Mario Draghi evita sa ia hotarari riscante.
"Mecanismul european de stabilitate (ESM), sau fondul permanent pentru ajutarea statelor cu probleme din zona euro nu functioneaza. Este toxic, pentru ca detinatorii de obligatiuni (bancile, fondurile de investitii) nu mai pot avea active atat de sigure", explica Sébastien Galy, senior FX strategist in cadrul Societe Generale.
Faptul ca ESM intervine pe piata, doar pentru a mentine rata de dobanda a Spaniei, spre exemplu, la un nivel acceptabil, care sa nu permita intrarea sa in incapacitate de plata, insa nu unul stabilit de pietele financiare, face ca detinatorii de astfel de obligatiuni sa aiba un risc mai mare in "pusculita" lor.
Ceea ce ingrijoreaza lumea financiara este problema evaluarii corecte a activelor (obligatiunilor detinute de banci) in ceea ce priveste riscul, ceea ce determina scaderea drastica pe bursa a unor banci care au expunere mare pe tari precum Spania, Portugalia, Grecia.
Politica intre guvernele europene se disputa pe marginea prapastiei. Problema se pune cantitativ, dinspre cei puternici spre cei mai slabi: cat de mult ajutor ar trebui sa primeasca sudul de la nord, in frunte cu Germania.
Centrul ameninta efectiv cu falimentul tarilor de la periferie, daca acestea nu isi reduc deficitele bugetare si daca nu isi regandesc economiile. In schimb, statele “marginase” spun ca, daca ele se prabusesc, asa ar trebui sa se intample si cu moneda unica, care a fost atat de benefica pentru economia Germaniei.
Jocul acesta se disputa pe fata in Grecia si voalat in Spania, scrie Hugo Dixon pe blogul
