Consolidarea imobilelor cu risc seismic merge în ritm de melc. În ultimele două luni, numai o clădire a fost refăcută.

Informația vine în contextul în care directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Mircea Radulian, a atenționat că Bucureştiul nu trebuie să fie zguduit de un cutremur ca acela din 1977, ca zidurile și clădirile șubrezite să se prăbușească.

Circa 100.000 de oameni stau cu sufletul la gură când pământul se cutremură. Şi, în România, seismele sunt la ordinea zilei în ultima vreme, chiar dacă nu la intensităţi mari. Două seisme cu magnitudine de până în 3 au fost înregistrate ieri.

”Pentru capitală, cutremurele vrâncene se simt de la magnitudine 4 în sus. Ne aşteptăm pe viitor ca o clădire din aceasta care trebuie reabilitată să aibă probleme și să poată fi afectată şi la cutremure ceva mai mici”, a declarat Mircea Radulian, directorul INFP.

Numărul clădirilor cu risc e de ordinul miilor. Deşi nu sunt în pericol public de prăbuşire, 600 de imobile pot suferi deteriorări majore în caz de cutremur. La fel şi alte peste 1.600 de clădiri care, fără reparaţii, oricând pot îngroşa numărul celor în pericol.

Dintre cele 111 clădiri cu risc ridicat de prăbuşire, cea mai veche se află pe Bd. Schitu Măgureanu. Construit în 1898, imobilul de patru etaje nu a fost consolidat niciodată, deşi în el locuisc aproape 100 de persoane.

Povestea se repetă la câteva blocuri distanţă. Primăria Capitalei a dat bani pentru consolidare. Dar, în timpul lucrărilor, clădirea a intrat în patrimoniu şi şantierul a fost închis.

Mai sigure sunt doar arealele din zona Metalurgiei - IMGB. Faţă de ultima estimare din martie, o singură clădire cu risc major a fost consolidată cu bani de la primărie. Pe hârtie, în 2012, 9.000.000 de lei sunt alocaţi de stat şi de Primăria Capitalei pentru asemenea lu