Mai-marii PDL se înghesuiau să-i spună că e ca soarele de pe cer.
Dacă PDL a fost desfiinţat cu adevărat în aceste alegeri locale, atunci acest lucru s-a întâmplat la Bucureşti. Aici, partidul a pierdut tot ceea ce s-a pus în joc, de la Primăria Generală la consiliile de sector. Bucureştiul este nu numai capitala României, dar şi oraşul-simbol al lui Traian Băsescu. Victoria la Primărie la alegerile din 2000 l-a propulsat pe Traian Băsescu pe orbita marilor succese politice. De aici, a câştigat Preşedinţia, de aici a declanşat ofensiva împotriva suspendării din 2007, de aici a reuşit incredibila performanţă de a obţine al doilea mandat la Cotroceni. Citadela lui Traian Băsescu s-a năruit în praful alegerilor din 10 iunie sub comanda Elenei Udrea, care a văzut în pliciul lui Siviu Prigoană soluţia câştigării bătăliei.
În mod logic, Elena Udrea a demisionat. Cât de mult ajută această demisie partidul şi ce se mai poate salva? E adevărat, doamna Udrea a făcut tot ceea ce a vrut din organizaţia PDL de la Bucureşti. L-a dat afară pe Cristian Preda pentru că a spus adevărul, şi anume că Silviu Prigoană nu este candidatul potrivit. A gestionat o campanie electorală fără idei, fără verb, fără mesaj pentru bucureşteni. A dovedit că nu trăieşte în lumea reală, ci într-o lume fabricată, o lume în care oamenii nu mai puteau să-şi stăpânească admiraţia, dragostea şi preţuirea faţă de Elena Udrea şi de PDL.
Dar, doamna Udrea este singura vinovată? A fost ea singură în organizaţia Bucureşti şi în PDL?
De ce un partid atât de mare şi de puternic a fost incapabil să spună că nu e bine ceea ce se întâmplă în Capitală? De ce oameni ca Teodor Baconschi s-au repezit în a aduce osanale precum se întâmpla pe vremea altei Elene? De ce primarii partidului se călcau pe picioare să-i spună că e soarele de pe cer şi că dorm numai cu poza ei sub pernă? @N
